Contagio….

image

In effetti di un vero e proprio contagio si trattava; solo che io non potevo saperlo, non potevo nemmeno lontanamente immaginare che per il solo toccarla mi sarebbe rimasta attaccata tutta la vita. La Comet era attaccata al collo di quello strano signore con il cappello bianco e i pantaloni così  colorati da sembrarmi sguaiato quasi quanto il suo modo di parlare  pieno di vocaboli incomprensibili inseriti in un tentativo mal riuscito di dialetto e di italiano che nemmeno i più  asini della mia classe… E continuava a ripetermi: Babi, i bbó i dollár, pigghjiatilli i dollár, babi! La donna che gli stava accanto continuava a lisciarmi i boccoli sopra la testa e mi faceva segno di prenderli, i dollár, ma io avevo occhi e pensieri solo per lei: La Comet! Mio nonno mi raccontava di queste piccole macchine fotografiche che aveva visto al collo dei giornalisti in Albania e nella campagna di Grecia ma io non avevo mai pensato fossero così  piccole. Poi finalmente si rese conto del vero interesse che il babi provava e allora fece la cosa che più mi poteva dare piacere: Si tolse dal collo la macchina, me la mise tra le mani e girandomi dietro mi aiutò a  metterla bene davanti agli occhi, poi mi mise il dito sul tondino dell’otturatore e con una mossa decisa premette il suo dito sul mio facendo scattare il meccanismo…. non so che cosa ho fotografato, non so nemmeno se sia mai stata stampata quella foto….ma so che da quel momento non ho mai più  messo di guardare il mondo attraverso il mirino di una macchina fotografica….guardare, appunto… e solo per caso, fotografare!

Jualj Carcagnutu

jualj

A mmija mi l’hanu mparata ed’ija va dicua a vvua! Vua facitindi l’usu chi vuliti… tantu, ud’è ca l’ati pagati si paroli!

A prima cosa, m’ati pirdunari, ma ija no parru u talianu… ija sugnu carcagnutu e parru cumi tutti i carcagnuti….

A sicunda: ja ud’è ca sugnu tantu finu e ri paroli i libiru cumi mi calanu, cumi ova calatri. Nò sempri mi riagulu s’haju fattu a frittatica

A terza: M’ati cumpatiri si certi voti paru intr’a negghjia. Ricurdativi ca ija sugnu chiru c’ha truvatu i sordi u juarnu chi chjiuvia ficu.

M’avianu dittu: junciati ccu ri miagghji tua e facci i spisi! Hajiu nisciutu ccu ri sordi, u vvidia l’ura. Ma ara gghjiazza u c’èra nudru…

Dissà Maria a ra cummari Rosina: Ohi cchi ni mbinna, cummari Rosì, i mappini passaru sarvietti e ri sarvietti passaru mappini!

Mi dicianu: Ohi chi paisi muartu. U cc’è nenti chi fari! Cuami faciti a passari u tiampu? U ti prioccupari, u tiampu passa senza ca l’aiuti!

Figghjarì, cacchjati menti, c’adiddra u pisu li dura novi misi e ri dogghj aru massimu na nuttata, pua a ttijia, inveci, pi tutta a vita!

Si ricugghjia cu ru ciucciu carricatu e ru spiartu ci dimandava: i duvi viani? U zzu Peppi ccu ra santa pacienza rispundiva: ….ti riaguli!

I pinziari su cumi a rina… si ndi piji nu pugnu na bona parti ti fujia ddi dintra i jiriti…. e ssi i piji torna… u ssu mai i stessi!

Chiru chi sugnu mò ud’era prima e nnu sugnu mancu doppu… e mbeci ti cugghjunianu puru: Tè! U ssi canciatu i nenti… si sempri u stessu!

L’AKROS ha misu n’abbisu ca manca l’acqua stasira. Grazzij! E l’abbisu i l’atri 183 juarni i l’annu duv’è? Ni cugghjiuniati puru?

I ciucci si mbrigavanu a ra ghjiazza e ri patruni si scialavanu. Pua i varrili s’hanu ruttu, e ri patruni si dispiravanu! A fini idi ciuati!

Cum’era chjina a gghjiazza stamatina: machini sutta e machini subba, aru mmianzu e dd’ari minzini, tutti fermi a ssi salutari. Si pò fari!!!

A santu Mauru l’Anarchia ud’è n’utopia… è na pratica i tutti i juarni… nua simu anarchici i sempri!

A Santu Mauru sunu divoti a ra tradizioni orali: Tutti parranu, a ra gghjazza tutti jettanu sintenzi, ma cci ndi fussa d’unu sulu ca scriva!

Na vota l’abbucati i Santa Sivirina campavanu ccu ri mbrighi i di Santamarisi. Mo simu divintati amurusi e nnu nni mbrigamu cchjiù! O no?

A Santumauru u ciucciu chiama ricchji longhi a ru cavaddru e ru cavaddru si ndi prejia e chiama ciuatu a ru ciucciu c’u sà pijiari i misuri!

Hanu cuminciatu i festi i l’estati: Siccomi ca c’è ra crisi hanu pinzatu a ra trippa! Ca ppi ru spiritu cci vuanu dinari….

Su tiampu e dda muntagna, pija a zappa e ba ncampagna… su tiampu e dda marina pija a pignata e ba cucina!

Ija u cc’era, e ss’incasu cc’era, sicuramenti durmija, e ssi durmija, è sicuru ca mi sunnava ca u cc’era!

U mundu è na pruavula… i fora e tuastu e ddi d’intra è muaddru….

U tti spagnari i du rumbu i da vucca, spagnati i du rumbu i di stintina!

Chini zappa viva d’acqua, e chini futta viva d’ara vutta!

Zu Peppì, cuami ha fattu ad arrivari a cent’anni? Ogni vota ca u mundu pari ca mi cadja ncuaddru… ija mi scanzava nu pocu cchijù ddrà!

Ndavia ragiuni Peppi: Chissu a mmija mi para propria nu futtiri chiaru!

Si vò fari u vruadu cci vò ra carni, sinnò è sulu acqua quadiata!

Si passi i da petra chjantata e nnu ssi criticatu, a zza Rosina è niscjuta e ra zza Peppina è malata…..

I luoghi della memoria

image

Ci sono posti presenti solo nella memoria i cui confini risultano sbiaditi dal tempo… poi, magari mentre stai cercando altro, o mentre stai pensando a cose distanti migliaia di chilometri, con la coda dell’occhio e attraverso il finestrino della macchina, riesci a cogliere uno di questi luoghi nella realtà. Non è  importante se riportano al tuo vissuto o a quello di qualcuno che ha saputo raccontarteli. … è  importante che tu adesso abbia la macchina fotografica per farli diventare un istante di esistenza condivisa.
P.S. L’albero si trova tra il bivio Guerci e il biviere sulla strada…